Banksy fals și neautorizat

Început 2019-09-02
Sfârșit 2019-09-02
Conținut

Am fost la expoziția „The Art of Banksy”, deschisă la Arcul din Triumf din București până pe 27 octombrie, ca să înțeleg de ce lucrările unui artist stradal subversiv și pacifist sunt într-un monument care comemorează victoria României în Primul Război Mondial. În schimb, am aflat că niciuna dintre lucrările lui Banksy de la București nu este originală și că expoziția în sine nu e recunoscută de artist, informații pe care organizatorii le amintesc doar ambiguu, în treacăt.

Zeci de turiști se îngrămădesc la începutul lui iunie să facă poze la intrarea Muzeului de Artă Modernă Moco din Amsterdam, unde, pe un fundal roz, un nume oprește orice trecător: Banksy. O lună și jumătate mai târziu, o pagină pe Facebook îmi atrage atenția că lucrările artistului misterios au ajuns și la București: The Art of Banksy la Arcul de Triumf. Doar că de data asta nu am mai dat peste turiști încântați. În schimb, m-am lovit de o demonstrație de FAKE, după cum anunță chiar Banksy, pe pagina lui oficială.

Despre Banksy, cel mai faimos artist de stradă din lume, regizor part-time și activist, nu se știe mai nimic, cu excepția unui detaliu – e din Bristol. Asta explică într-o oarecare măsură popularitatea lui indiscutabilă în Anglia, dar faima internațională de care se bucură artistul are mai mult de-a face cu temele anti-sistem pe care le abordează din anii ‘90 în stencilurile și graffitiurile lui. Din Londra, unde primează mesajele anti-consumerism, anti-capitalism și anti-supraveghere, până la zidul dintre Israel și Palestina, unde critică violența și războiul, trecând prin Muzeul Tate, unde în anii 2000 făcea exerciții de guerrilla art și își instala incognito o lucrare pe perete, Banksy și-a lăsat amprenta în orașe pe aproape toate continentele. Bucăți de zid cu lucrări ale lui sunt azi smulse din spațiul public și vândute pe sume generoase, iar printurile și picturile lui și-au făcut loc la licitațiile de lux, pe care Banksy le deturnează în stilul lui clasic. Acum un an, imediat ce lucrarea lui celebră Fetiță cu balon a fost vândută la Sotheby’s pentru mai bine de un milion de lire, pânza s-a autodistrus: a fost tăiată în fâșii de un dispozitiv instalat în ramă, declanșat la cererea artistului.

Replici Banksy în Arcul de Triumf.

The Art of Banksy „Without Limits” la Arcul de Triumf face parte dintr-o serie internațională de expoziții, itinerată la Amsterdam, Londra, Roma, Berlin, Tel Aviv, Toronto, Montreal, Milano și Paris. În România, e adusă de compania Events, cu sprijinul Primăriei Municipiului București, care a pus la dispoziție spațiul, prin intermediul Administrației Monumentelor și Patrimoniului Turistic. Events e compania care a adus în România și expoziția The Art of Banksy din Cluj, deschisă la Casa Vaida Voevod îpână pe 3 noiembrie. Pe site-ul oficial al expoziției, la secțiunea București, găsești mențiunea că expoziția e neautorizată.

Într-o postare de pe Facebook, organizatorii menționează o altă informație importantă, dar care lipsește cu desăvârșire de pe site și de pe afișul de promovare: „Expoziția The Art of Banksy, plecată în 2016 din Istanbul (…) cuprinde peste 50 de tablouri, fotografii, șabloane și obiecte 3D – cópii first-hand după originalele Banksy – ce vor fi instalate în interiorul Arcului de Triumf.” Practic, plătești 35 de lei în timpul săptămânii și 40 de lei în weekenduri, ca să vezi niște cópii după lucrările lui Banksy, într-o expoziție despre care însuși artistul spune că e neautorizată.

La secțiunea de comentarii pe pagina oficială de Facebook a evenimentului, unde mai mulți sesizează faptul că expoziția e neautorizată, răspunsul organizatorilor e următorul:

„Sintagma din comunicarea noastră semnalizează tot ce trebuie semnalizat. Așa cum o face și Banksy, la rândul lui. Fiecare în felul său, evident. Iar stilul Banksy este inconfundabil, prin puterea cuvintelor folosite. Și, cu toate acestea, tot nu înțelegem unde este minciuna.”

Organizatorii nu menționează nici că la multe dintre expozițiile din străinătate (de exemplu Istanbul sau Berlin) au fost aduse într-adevăr printuri originale, nu cópii.

Am vrut să vedem cum s-a ajuns aici.

Replică după „Sweep it under the carpet”, stânga.

Banksy made in Turkey

Expoziția de la București, la fel ca cea de la Amsterdam, face parte dintr-un circuit internațional de expoziții sub umbrela The Art of Banksy, gândit de Kemal Gürkaynak, afacerist turc și deținătorul brandului cu același nume prin Statu Company, și Steve Lazarides, curatorul acestor expoziții și agentul lui Banksy până în 2008.

Turul de forță antreprenorială a început în 2016 la Istanbul, un loc neașteptat pentru stilul lui Banksy, luând în considerare climatul politic conservator și cenzura din regimul Erdoğan. Organizatorii expoziției-mamă sunt Ministerul turc pentru Cultură și Turism și Global Investment Holdings (GIH), una dintre cele mai mari corporații financiare din Turcia, actor crucial în privatizarea porturilor și transformarea urbană, ce profită de pe urma gentrificării centrelor istorice ale Istanbulului. Global Karaköy, galeria ce s-a deschis odată cu expoziția Banksy, era amplasată chiar în sediul recent restaurat al companiei GIH. Un partener important a fost atunci Istanbul Entertainment Group (IEG), al cărei director general e Kemal Gürkaynak.

La Istanbul, au fost reunite în jur de 85 de printuri și tablouri originale Banksy, dintre care o mare parte aparțineau lui Lazarides, fostul agent al artistului, iar restul proveneau de la diverși colecționari de artă. O lucrare originală de Bansky poate fi, practic, un graffiti (dintre care foarte puține încă există), un tablou, un film (vezi revoluționarul Exit through the Gift Shop) sau o instalație (cum ar fi Dismaland, parodie după parcurile de distracții, sau The Walled Off Hotel, un hotel în inima Betleemului, gândit ca prilej de dialog despre conflictul dintre Israel și Palestina ). Cu toate astea, la începutul anilor 2000, artistul a creat și o serie de câteva sute de printuri ce au la bază graffitiuri, și care, de multe ori, sunt considerate și ele lucrări originale, în ciuda faptului că sunt reproduceri. În expozițiile itinerante The Art of Banksy, majoritatea lucrărilor sunt astfel de printuri, deși există și câteva tablouri, și toate sunt considerate originale.

The Art of Banksy” în Arcul de Triumf.

Doar că recent, o parte dintre expoziții, printre care și cea din București, au început să fie organizate folosind cópii după printuri și tablouri. Cu alte cuvinte, la expoziția din Arcul de Triumf, spre deosebire de multe expoziții The Art of Banksy din străinătate, nu există nicio lucrare originală. Tot ce poți vedea sunt cópii făcute după printuri și tablouri originale. Practic, poți să îți scoți și tu la imprimantă o copie după Banksy, doar că s-ar putea să nu fie la rezoluția la fel de bună. Și mai e o diferență. Spre deosebire de Kemal Gürkaynak, nu deții dreptul legal să-ți plimbi copia prin lume și să le ceri oamenilor bani ca s-o vadă sub umbrela The Art of Banksy.

„Știți că nu are nicio legătură cu mine, nu?”

Afaceristul turc spunea în 2016 că brandul The Art of Banksy s-a născut din dorința de a aduce mesajele politice ale lui Banksy la un public cât mai larg, deși cele mai multe lucrări ale artistului britanic sunt din capul locului accesibile, fiind realizate în spațiul public. Mai mult, conform Wall Street Journal, avocatul artistului chiar a declarat că Banksy nu se opune încălcării drepturilor de autor în scopuri recreative, și că oricine poate descărca de pe site-ul oficial lucrările lui pentru uz personal. Adică oricine are acces la lucrările lui gratis. Inclusiv cartea dedicată lui, Wall and Piece, tradusă și în română ca Arta la zid, se deschide prin precizarea „Copyright is for losers ©™” („Copyrightu-i pentru fraieri ©™”). Și aici, viziunea lui Banksy se desparte iremediabil de cea a lui Gürkaynak, care mai anunța atunci și că  „scopul meu este să îl fac mai comercial și mai comercial și mai comercial”.